Cartea de vizita a unui “El”: Istoria Nodului de la Gat si a Cravatei la Bucuresti
O trecere în revistă care urmăreşte evoluţia de la eşarfa înnodată din secolul al XVII-lea până la stilul business din zilele noastre, poate fi urmărită la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti.
Expoziţia „Noduri italiene“, care va fi deschisă mâine, ora 18.30 la MNAR, face o incursiune în analele unui celebru accesoriu vestimentar: cravata.
Colecţia reuneşte o serie de 150 de cravate, zece costume de bărbaţi din diferite epoci, dotate obligatoriu cu eşarfă, fundă sau papion. Sărbătoarea accesoriului masculin prin excelenţă oferă o imagine de amsamblu legata de istoria costumului naţional şi internaţional, desluşind sensurile unui patrimoniu de valorificat.
Un barbat elegant este definit atat de maniere, cat si de costum si de cravata. Iar tipul de cravata pe care il alegem, precum si tipul de nod, difera in functie de statura, de camasa (gulerul camasii), precum si de eveniment.
Naşii cravatei
Primul accesoriu al garderobei masculine care seamănă cu cravata îşi are originile în secolul III î.d. Hristos, când armatele imperiale ale lui Huang-Ti, suveran al Imperiului Chinez, purtau un fel de cravată. Strămoş al cravatei ar fi putut fi în Roma lui Augustus tunica.
Însă, pioneri ai cravatei propriu-zise au fost ofiţerii regimentului de cavalerie uşoară croată care, ajunşi în Franţa în jurul anului 1936, ca trupă de mercenari în Războiul de 30 de ani, purtau o uniformă prevăzută cu un guler din muselină sau mătase ale cărui capete se încheiau cu o fundă.
Din rămăşiţele dantelei şi din succesul eşarfei croate s-a născut cravata Steinkerque (1692): două răsuciri în jurul gâtului ale unei eşarfe lungi cu capetele cu colţuri, cu un nod desfăcut, capetele încrucişate şi una dintre ele trecută prin butoniera de la haină.
Ludovic al XV-lea chiar a instituit obligaţia de a purta cravate. În anul 1661, ducesa de Lavalliere, favorita regelui, a introdus accesoriul, precursorul cravatei care ulterior va căpăta această denumire şi în lumea modei feminine.
După un secol, cravata neagră a fost la modă. Tot de două ori se răsuceşte în jurul gâtului, iar apoi, pentru a o ţine bine, se face un nod simplu pe piept.
În ciuda schimbării modei şi a metamorfozei obiceiului, conceptul de cravată rezistă şi trece triumfal în secolul XIX, care îl preamăreşte. În anul 1828, se scrie un tratat care îi învaţă pe cititori arta nodului la cravată. La sfârşitul secolului al XIX-lea, modelele cele mai obişnuite sunt cravata în formă de fluture, ascot sau plastron, cu ac, cu capete tăiate în patru colţuri şi nod desfăcut, folosită în noile sporturi.
Cinci decenii mai târziu, în 1925, producătorul de cravate american Jesse Langdorsf a inventat şi definit cravata actuală, lungind-o şi făcând-o mai fixă prin trei segmente de ţesut şi tăind-o oblic.
Ierarhia nodurilor
În iconografia simbolică masculină, nodul a reprezentat uniunea, căsătoria, fertilitatea şi apoi viaţa. Până în anul 1900 exista un singur fel de a face nodul, în anii ’30 s-au mai născut două, pentru ca în 1989 să fie descoperit al patrulea, nodul Pratt.
În 50 de ani de istorie a cravatei au fost cunoscute în întreaga lume numai patru moduri de a înnoda. La sfârşitul anilor ’90 însă, doi cercetători de la Universitatea Cambridge au demonstrat, prin modele matematice, că o cravată convenţională are 85 de noduri posibile.
Poate parea greu de crezut, dar pe langa aspectul sau pur estetic, exista si un alfabet al cravatei, dupa cum urmeaza:
- un nod de cravata exagerat de mare poate trada o persoana timida care se teme de aparitiile in public si careia nu ii place deloc sa fie in centrul atentiei, ascunzandu-se practic in spatele cravatei;
- un nod mic, aranjat cu cateva cute, spune despre purtatorul lui ca este un barbat “nelinistit”, vesnic in cautare de intalniri, exuberant emotional;
- un nod foarte strans, mic si deformat, tradeaza o personalitate tematoare, reticenta si nesigura, mai ales cand vine vorba de propria sexualitate;
- un nod ridicat si usor curbat, este eticheta clara a unui mare “vanator de fuste”;
- in timp ce o cravata sifonata si murdara este semnul unei crase neglijente.
Sursa: www.adevarul ro
Alte Subiecte
(1 votes, average: 5.00 out of 5)
Loading ...
Comentarii recente: