Omul de afaceri Gheorghe Caruz este pe locul 54 în top, cu o avere de 95-100 de milioane de euro. În vârstă 64 de ani, are afaceri în domeniile industria cărnii, comerţ, benzinărie, restaurant. Acesta  a făcut avere din industria cărnii şi a alcoolului.

Caruz rămâne în continuare optimist, în ciuda crizei.

 “Afacerile din industria alimentară merg destul de bine, pentru că orice s-ar întâmpla oamenii trebuie să mănânce”, după cum spune antreprenorul. Criza a adus şi un lucru bun pentru omul de afaceri din Brăila. L-a făcut să cumpere terenuri în mai multe locuri la preţuri bune. A achiziţionat circa 3-4 ha în intravilan numai în ultima vreme, în Brăila, Galaţi şi Bucureşti.

Conform cotidianului  adevărul.ro ediție de  Brăila, omul de afaceri  mai are şi vreo 150-200 ha de teren agricol. Dacă agricultura l-a interesat mai puţin, nu acelaşi lucru se poate spune de zootehnie.

Continuă să investească în acest sector, în care a ajuns să se numere printre cei mai mari crescători de porci din ţară, cu un efectiv de circa 100.000 capete. Are afaceri în industria cărnii, dar şi o reţea importantă de magazine.

Caruz este aproape lider incontestabil și pe  piaţa băuturilor răcoritoare, face comerţ cu cereale, dar şi cu produse şi ingrediente pentru industria alimentară. Grupul include mai multe firme printre care se află Complexul de Porci Brăila, Soroli Cola, Galco şi Caruz.

Andi Sârbu

Alte Subiecte

• Kazahii nu vor să plătească datoriile către statul român
• Ieşirea din criză conform lui Dinu Patriciu
• “Irinel de Alcatel” la Sexy Club client fidel ! Aventurile lui Irinel Columbeanu dupa revolutie!
• Sebastian Lazaroiu noul ministru al Muncii !

Banii sunt principalul motiv de stres la nivel mondial, potrivit unui studiu realizat de Reader’s Digest.
In timpul studiului, persoane din 16 tari au fost intrebate ce ii streseaza cel mai tare, iar raspunsul a fost acelasi, banii, relevand faptul ca recesiunea nu a avut un impact negativ doar asupra conturilor bancare, ci si asupra psihicului, relateaza CNN.
Malaezia este in cap de lista, 58 de procente din participantii la studiu declarand ca banii sunt cea mai mare grija a lor. Pe locul urmator s-au clasat China si Singapore, ambele cu cate 55 de procente.
A treia in clasament este Statele Unite ale Americii, 48 de procente din intervievati dand vina pe dolar pentru stres.
Potrivit lui Kathleen Fifield, senior editor la Reader’s Digest, rezultatele nu reprezinta o surpriza, aratand faptul ca omenirea are constiinta colectiva.
“Nu este o surpriza ca, in timpul sondajelor, in general, exista un consens international. Natiunile au mai mult in comun decat isi dau seama”, a spus Fifield.
Potrivit studiului, rusilor le pasa cel mai putin de bani, urmati de francezi si italieni. In Rusia, doar 15 procente din respondenti au declarat ca sunt stresati din cauza banilor, iar in Franta si Italia procentajul a fost de 18, respectiv 19%.
Cei mai multi participanti la studiu din aceste tari au declarat ca sunt stresati mai mult de problemele de familie decat de finante.
Situatia mondiala, al doilea motiv de stres
In Germania, 47% din barbati si 32% din femei au declarat ca sunt foarte ingrijorati din cauza situatiei mondiale actuale. In Brazilia, procentajul care a invocat acest motiv pentru stres a fost de 38% din femei si 32% din barbati.
In India, femeiele sunt mai ingrijorate din aceasta cauza decat barbatii, intr-un raport de 41% contra 19%. In schimb, barbatii indieni isi fac mai multe griji din cauza banilor.
India nu este singura tara in care parerile barbatilor si femeilor difera. In Spania, de exemplu, cele mai multe femei declara ca isi fac griji pentru familie, in timp ce barbatii au indicat situatia mondiala drept principal motiv de stres.
In Italia, doar 20 de procente din barbati sunt stresati din cauza problemelor familiale, comparativ cu 45% din femei. In schimb, barbatii italieni au declarat ca cel mai mare stres il reprezinta starea lor de sanatate, aceasta problema fiind ultima pentru toate celelalte tari participante la studiu.
“Este usor sa ignori grijile privind sanatatea, pana chiar te imbolnavesti. Este de inteles ca suntem mai stresati de nevoi mai urgente, precum plata facturilor si armonia in familie”, a spus Fifield.

Ce face banu’ din om

Ne gandim mereu cum putem evita stresul sau cum putem ameliora efectele lui negative, dar nu constientizam nevoia de stres pe care o avem. Fara o doza de stres, probabil nu am simti nevoia de a ne ridica din pat, de a face ceva. Fara stres, participantii la olimpiada nu ar avea energie sa castige.
Exista un nivel optim de stres de care are nevoie organismul pentru a se mobiliza. Pentru a face diferenta intre acest tip de stres si cel care destabilizeaza, degradeaza fizic si psihic, psihologii folosesc doi termeni: distres (stresul negativ) si eustres (stresul pozitiv).

Psihologul Richard Lazarus, unul dintre primii care au studiat emotiile si stresul, considera eurostresul sa-natos si responsabil de oferirea sentimentului de implinire.

Dar dincolo de clasificarile facute de specialisti conteaza impresia omului asupra starii pe care o are. Iar stresul este un factor subiectiv, in sensul ca acelasi eveniment poate fi perceput de cineva ca fiind provocator, iar de altcineva ca fiind descurajator. De exemplu, in fata unui interviu pentru obtinerea unui job, stresul ajuta la concentrare si focusare. Asta inseamna ca este un stres pozitiv si, totusi, multi acuza starea pe care o au si pun pe seama ei un eventual esec. Mai mult, sunt persoane care anticipeaza aceasta stare si evita interviurile, amanand mereu o decizie profesionala.

O alta forma de stres pozitiv ar trebui sa fie sportul, exercitiile, dar cei care exagereaza ajung la un stres negativ ce inrautateste starea de sanatate.

De stresul pozitiv depind cele mai multe performante profesionale si succesul financiar. Obtinerea unei promovari, succesul unui proiect, afirmarea personala, provocarile, cautarea solutiilor, sunt situatii generatoare de stres pozitiv. In privinta performantelor financiare, fara stres pozitiv, probabil nu ar fi demarat niciun proces sau nu ar fi initiata o afacere. Acea agitatie psihomotorie, „furtuna” de idei, cautarile, obtinerea informatiilor sunt semne ale eustresului.

Alte situatii in care apare stresul cu efecte pozitive sunt vacantele si iubirea. Ambele reprezinta provocari importante pentru individ si sunt insotite de emotii puternice, contradictorii.

Banii sunt un mare stresor… pozitiv

In general, banii sunt asociati cu ideea de stres negativ. Cei care nu ii au isi fac griji despre cum vor supravietui, iar cei care au prea multi isi fac griji despre cum sa-i inmulteasca si cum sa scape de taxe.

Si totusi, banii pot fi un stres pozitiv atat timp cat sunt asociati cu idei clare legate de cheltuirea sau economisirea lor.

Dorinta de a castiga bani este pozitiva, mobilizeaza, stimuleaza energia si creativitatea. Pentru a nu se ajunge insa in extrema cealalta, la un stres negativ, la ganduri sau munca istovitoare, trebuie respectate cateva lucruri:

• stabilirea unui buget – planificarea, predictibilitatea in general tin de stresul pozitiv;

• pasi pentru achitarea datoriilor – din nou nevoia de planificare a returnarii creditelor;

• reducerea cheltuielilor si economisirea banilor fara a ajunge la privarea de anumite placeri sau la economisirea la sange.

Atunci cand cineva vrea sa fie cat mai eficient, sa castige mai bine, poate apela si la alte tipuri de stresori pozitivi. De exemplu, unul dintre acestia este trezitul de dimineata. Eficienta, procesele cognitive, energia, ating cote maxime in primele ore ale zilei. Important este ca persoana sa se trezeasca si sa adoarma la aceleasi ore zilnic, altfel pot aparea tulburari ale somnului.

Pentru unii, la munca poate fi stresant sa lucreze cu cineva, dar e un stres pozitiv. Cu cat individul este mai inclinat spre cooperare, lucru in echipa, cu atat isi pastreaza un echilibru si un tonus psihic bun. Daca, totusi, are o activitate solitara, eustresul poate sa fie activat prin intalniri cu prietenii.
Iar cel mai sigur mod de a pastra stresul pozitiv in viata profesionala este de a avea mereu obiective de indeplinit.

Tipuri de factori

Factorii de mai jos pot actiona un stres pozitiv sau, dimpotriva, negativ, in functie de atitudinea generala a persoanei sau de cantitatea in care sunt prezenti.

De exemplu, postura, pozitia corpului: cand e dreapta stimuleaza stresul pozitiv, orientarea spre activitate, cand persoana e aplecata, adusa de umeri, stresul este negativ, apasator.

Stresori interni:postura,  ritm, dieta,  adictii, exercitii psihologie (sedintele de psihoterapie, dezvoltare personala sau consiliere), spiritualitate (sensul pe care persoana il da vietii si, pentru unii, credinta) ,satisfactie sexual, satisfactie personala, emotii.

Stresori externi: poluare, lumina ,zgomot ,muzica ,aglomeratie, schimbari, conditiile de la locul de munca , restrictii, reguli.
Mai exista si un stres evident atunci cand persoana este in fata unui interviu sau deadline si unul ascuns ce poate fi depistat de medic (cand un organ nu functioneaza bine si suprasolicita sau afecteaza alte organe).

Activarea stresului pozitiv

Stresul pozitiv faciliteaza inovatiile, ajuta persoana sa accepte si sa-si doreasca schimbari, sa-si modifice programul, sa se descurce in situatii-limita. Poate, de asemenea, functiona ca un semnal de alarma aratand ca situatia nu e buna si trebuie facuta o schimbare sau atragand atentia asupra nevoilor de baza ale organismului. Stresul pozitiv, resimtit pe termen scurt, poate chiar sa creasca imunitatea, acest fapt a putut fi observat asupra celor care dau un examen.

Eustresul pregateste muschii, inima si mintea pentru actiune. Ofera energie si creativitate. De cate ori cei din jur nu spun ca au gasit solutia ideala in ultimul moment.

Datorita tuturor acestor beneficii, este de dorit ca individul sa resimta un nivel optim de stres pentru a functiona. Iar in fata unei situatii noi, a unei decizii sau dileme, stresul poate fi activat astfel incat sa mobilizeze persoana la nivel psihic si fizic. Stresul cu efecte pozitive poate fi activat atunci cand persoana se intreaba: „Si daca fac acest lucru, ce se poate intampla cel mai rau, care este cel mai negru scenariu?”. De exemplu, cineva doreste sa-si extinda afacerea. Atunci cand se intreaba care ar putea fi cel mai rau scenariu, de fapt isi activeaza capacitatile cognitive de a identifica obstacole si de a gasi solutii pentru depasirea lor. Cand consecintele „celui mai negru scenariu” pot  fi tolerate de persoana, atunci ea se simte incurajata sa incerce extinderea afacerii.

.

Alte Subiecte

• 50 Cent își arată banii pe internet
• Scumpi rău sunt parlamentarii români !!!
• Cateva diferente intre femei si barbati
• Mananca Sanatos

Este unul dintre cei mai apreciati si bine vanduti creatori de moda la nivel mondial. Nascut in anul 1942, in cartierul Bronx din New York, Calvin a dovedit inca din copilarie o mare afinitate si un talent neobisnuit pentru designul hainelor.

Dupa terminarea studiilor, Klein, impreuna cu prietenul sau din copilarie, Barry Schwartz, au lansat pe piata prima linie de imbracaminte. Talentul lui Calvin, combinat cu flerul in bussines a lui Barry, le-a asigurat un inceput de cariera stralucit.

Fiind incurajati de succesul primei linii de haine, cei doi au lansat pe piata si o colectie speciala pentru femei. Klein a impus un nou trend in ceea ce priveste lenjeria intima masculina, creand una extrem de sexy. Julia Roberts, Gwyneth Paltrow si Helen Hunt sunt numai cateva dintre vedetele de la Hollywood care aleg tinutele designerului.
imperiul Calvin Klein a crescut treptat, ajungand sa valoreze astazi sute de milioane de dolari.

Fiul unui cuplu de imigranti maghiari de origine evrei, Calvin Klein s-a nascut in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in saracaciosul cartier Bronx din New York. Urmarind linia de invatamant a celorlalti tineri din comunitatea evreilor, Calvin Klein a urmat studii de arta, absolvind la 20 de ani Fashion Institute of Technology. Primul contact cu industria modei a fost un atelier de croitorie din New York care producea paltoane si costume pentru clasa de mijloc, urmand apoi sase ani in diferite ateliere de design ale magazinelor din oras.

Sansa lui Calvin Klein s-a numit Nicolas Louis Alexandre de Gunzburg, un imigrant de origine rusa, provenit dintr-o familie innobilata de bancheri, care a fost un mentor pentru o generatie intreaga de designeri. Printre acestia s-a aflat si Calvin Klein, care a reusit astfel sa patrunda in lumea buna a New York-ului, devenind cunoscut.

Imperiul Calvin Klein a avut ca punct de pornire un magazin de paltoane deschis in incinta hotelului York, investitia initiala fiind de 10.000 de dolari. Afacerea a fost pusa pe picioare cu ajutorul unui prieten din copilarie, legenda spunand ca intr-o zi, gresind etajul, un client bogat a coborit din lift in fata magazinului lui Calvin Klein, comandand pe loc produse de 50.000 de dolari. Realitatea a fost insa una cu totul diferita: un reprezentant al retailerului vestimentar Bonwit Teller a trecut prin fata magazinului si, impresionat de stilul lui Klein, a acceptat sa ii sustina prima colectie personala.

Calvin Klein s-a facut remarcat inca de la inceput, fiind caracterizat adesea ca “stapanul suprem al minimalismului”. Contrar curentului hippie care se manifesta in aceea perioada in SUA, Klein a ales sa creeze costume caracterizate prin simplitate, culori neutre, fara zorzoane, blana, inflorituri pe rever sau alte elemente care sa atraga atentia, alegand intotdeauna sa urmeze linia corpului cu cele mai luxuriante materiale, intr-un mod cat mai simplu cu putinta.

Dupa doar un an de la deschiderea primului magazin sub nume propriu, Calvin Klein a aparut pe coperta publicatiei Vogue. Dupa inca doi ani, colectiei de costume i s-au alaturat colectiile de tinute de zi, cele sportive si de lenjerie intima, toate pastrand aceeasi linie de design. Acesta a fost practic inceputul unei ere plina de succese pentru Calvin Klein Ltd.

De la costume la… aproape orice

In urmatorii 10 ani, creativitatea lui Calvin Klein s-a revarsat asupra unei lergi game de produse, de la curele si pantofi la asternuturi de pat si ochelari de soare. Faima totala a fost adusa in schimb de colectia de jeansi, lansata la mijlocul anilor ’70 si promovata prin reclame considerate cel putin indraznete.

Calvin Klein a fost primul designer vestimentar care a primit trei ani la rand Premiul Coty, acordat pentru colectiile sale feminine. Veniturile trecut de 30 de milioane de dolari annual pana in 1977, linia de jeansi urcand veniturile la peste 100 de milioane de dolari pe an. Numai in prima saptamana de la lansare, Klein a anuntat vanzari de peste 200.000 de perechi, urcand veniturile sale anuale la peste 8,5 milioane de dolari anual, potrivit unei estimari a publicatiei Fortune.

Compania a incercat fara succes sa intre si pe piata cosmeticelor si a parfumurilor, dar s-a retras rapid din cauza pierderilor foarte mari. Revenirea pe piata parfumurilor s-a produs in schimb in anii ’90, acestea fiind astazi unele din cele mai bine vandute produse Calvin Klein.

In schimb, noile colectii de lenjerie au produs furori, devenind atat de cunoscute, incat lenjeria producatorului a ajuns sa fie cunoscuta doar sub numele ‘Calvin’, indiferent de colectie. Vanzarile dintr-un singur an s-au ridicat la peste 70 de milioane de dolari, ridicand veniturile lui Klein la peste 12,5 milioane de dolari anual.

Diferenta a fost facuta insa de licentele acordate de catre casa de moda Calvin Klein. Dandu-si seama de notorietatea brandului creat, Klein a demarat un program de acordare de licente de producere sub brandul sau a mai multor produse. Daca in 1974, primul an al acestui program, veniturile s-au ridicat la 24.000 de dolari, ele au urcat dupa numai 10 ani la aproximativ 7,3 milioane de dolari. Produsele sub marca Klein erau comercializate numai in SUA in peste 12.000 de magazine, producatorul avand de asemenea mai multe magazine proprii in Taipei, Hong Kong, Milan, Paris sau Kuwait City, caracterizate ca paradisuri ale celor indragostiti de luxul vestimentar.

Cele mai recente acorduri sunt cele semnate cu Swatch Group, in urma caruia producatorul elvetian comercializeaza ceasuri sub brandul Calvin Klein, si cel incheiat cu producatorul japonez de bijuterii Vendome Yamada Corp. In plus, sub marca Calvin Klein este produsa si o linie de mobilier pentru interior, designul corpurilor respectand stilul Calvin Klein.

Compania dispare, brandul si designerul raman

Primele probleme financiare pentru Calvin Klein Industries (KCI) au aparut la finalul anilor ’80. Scaderea vanzarilor, o greva a angajatilor, precum si neintelegerile dintre companie si francizorii sai s-au materializat in zvonuri privind vanzarea companiei. CKI s-a aflat in pragul falimentului in 1992, dar Calvin Klein a readus profitul prin noile sale colectii de tinute sportive si de lenjerie de corp.

Lucrurile revenisera la normal, insa scoaterea companiei la vanzare in 1999 a produs un soc in industria modei. Nume mari precum LVMH sau Pinault Printemps Redoute au dorit sa cumpere ceea ce nu fusese inca francizat, insa pretul de un miliard de dolari a speriat pe toti petitorii. CKI a fost in cele din urma vanduta catre producatorul de articole vestimentare Phillips Van Heusen Corp. (PVH), pentru 400 de milioane de dolari, plus 30 de milioane de dolari in actiuni si un procent din vanzarile anuale pana in 2017, procent evaluat la aproximativ 15 milioane de dolari anual.

Divizia de jeansi, costume de baie si lenjerie nu a fost inclusa in aceasta tranzactie, licenta de productie apartinand companiei Warnaco Group. Alte companii detin dreptul exclusiv de a produce si comercializa diferite colectii vestimentare semnate Calvin Klein, care a ramas in cadrul PVH in functia de director de design. Cu toate acestea Klein s-a retras treptat din lumea modei, numarul colectiilor sale reducandu-se in ultimii ani.

Alte Subiecte

• Hermes Fashion Week- Primul eveniment de moda masculina din Romania
• Twilight saga:New moon – Primul loc in box office
• Spune-mi ce porti, ca sa-ti spun cine esti….
• Proxenetism în lumea modei

Din ce in ce mai multi tineri romani aleg sa isi intregeasca educatia cu un M.B.A (Master of Business Administration). Datorita societatii competitionale in care traim, dar si pentru ca aceast titlu academic face diferenta dintre un manager si un manager de elita, cei mai multi incearca sa urmeze cursurile unei scoli de business din strainatate.
Forbes.com a alcatuit un top al celor mai bune astfel de scoli din Europa pe care te invitam sa il citesti in cele ce urmeaza:
IMD, Lausanne, Elvetia
IMD ofera un program de MBA intensiv, de un an, pentru un grup restrans de manageri (90). Aici vei fi provocat sa iti depasesti limitele si sa devii cel mai bun facand parte din comunitatea internationala a absolventilor acestei scoli.
Pentru a fi admis trebuie sa prezinti diploma de absolvire a facultatii pe care sa fie specificate cursurile absolvite, notele pe care le-ai obtinut pe parcursul celor patru ani de studii, media finala si pozitia in clasamentul seriei.
In plus vei sustine un test GMAT (Graduate Management Admissions Test ) unde trebuie sa obtii un scor de peste 675 de puncte, sa ai peste trei ani de experienta in administrarea afacerilor si sa cunosti foarte bine limba engleza (nu e nevoie de atestare TOEFL).
Dintre aptitudinile urmarite de inspectorii de admitere ai universitatii amintim: capacitati intelectuale solide (analiza si sinteza), potential de lider, experienta internationala, evolutia progresiva a carierei tale, aptitudini excelente de comunicare interpersonala si dorinta de a invata.
Pret: 79 000 franci elvetieni, echivalentul a 47 000 de euro pe situl
Insead, Fontainbleau, Franta
Aceasta scoala de afaceri care are doua campusuri complete, unul in Europa si celalalt in Asia, ofera cursantilor sai posibilitatea de a-si completa studiile si de a face schimb de experienta cu colegii lor din alte tari. Criteriile de admitere sunt asemanatoare universitatii din Lausanne iar pretul programului este de cca 50 000 de euro.
Judge, Cambridge, Regatul Unit
Desi a fost fondat in 1990 MBA-ul de un an de la Judge Business School este considerat, deja, unul dintre cele mai bune programe de acest tip din lume. Pentru a putea aplica la acest master de administrare a afacerilor trebuie sa ai minim trei ani experienta in domeniu, sa cunosti bine limba engleza (atestare IELTS sau TOEFL), sa fi obtinut o pozitie buna in clasamentul seriei la absolvirea facultatii si sa ai referinte de la un superior si de la un coleg.
Pret: 45 000 de euro
Instituto de Empresa, Madrid, Spania
Ofera programe MBA de mai bine de 30 de ani si este recunoscuta de catre Financial Times ca fiind una dintre cele mai bune scoli de afaceri din lume. Programul de master international dureaza 13 luni si pentru a aplica trebuie sa prezinti formularul de aplicare completat in limba engleza, 3 eseuri (250 – 500 de cuvinte), cv-ul, 2 scrisori de recomandare, foaia matricola din facultate tradusa in engleza sau spaniola, scorul obtinut la testul GMAT, atestare de cunoastere a limbii engleze, orice alte documente despre care credeti ca va sunt de folos in a fi admis si taxa de admitere de 120 de euro. Admiterea este valabila doi ani.
Pret: 48 000 de euro la care se adauga o taxa de contributie de 1100 euro
Urmatoarele pe lista celor de la Forbes sunt scolile de business Cranfield, Oxford si Lancaster din Regatul Unit si SDA Bocconi din Milano Italia. Cerintele de admitere si taxele sunt similare la toate institutiile enumerate mai sus.

Alte Subiecte

• Kazahii sunt “strânși cu ușa” de statul român pentru a-și plăti datoriile ce ajung la 2 miliarde de euro
• Spiru Haret este o universitate fantomă
• Al Pacino joaca teatru in parc
• Unul dintre cei mai ravniti barbati: Jude Law

Fie ca muncesti intr-un birou sau nu, exista o multime de metode ca sa faci ziua sa treaca. Fie ca iti verifici mail-ul in mod constant, sau stai de vorba cu colegii pentru a va povesti petrecerea din weekend, poti gasi multe moduri de a va bine dispune daca iti doresti.
Ce faci daca esti rpins in ceva foarte important si ti se cere o sarcina aditionala? Cum scapi de asta? Simplu. Spui NU.
Desigur, este vorba de eva mia mult de atat, asa ca citetse in continuare in timp ce noi motivam de ce e destul de greu sa spui NU, iar apoi scoatem si motivele pro NU.
De ce este greu sa spui NU
Pentru ca iti doresti sa avansezi
Deseori, avansarea in cariera inseamna preluarea mai multor sarcini, invatarea unor programe noi, participarea la unele sedinte la care inainte nu luai parte. Deseori nu spunem NU pentru ca simtim intr-un fel ca invatand lucruri noi am mai urcat o treapta in evolutia carierei noastre. Cu cat suntem implicati in mia multe proiecte din compania in care lucram, cu atat stim mai multe despre ce se intampla in jurul nostru la locul de munca. Greseala noastra este ca noi consideram ca orice lucru in plus ne imbunatateste imaginea la locul de munca.
Pentru ca vrei sa ajuti
Sunt multi care nu vor sa ii lase pe ceilalti balta. Isi doresc sa para prietenosi si saritori, sa nu isi lase un coleg in mijlocul unei probleme. Chiar daca nu iti pasa ce crede colegul tau, vrei sa fii tipul care rezolva lucrurile.
De ce ar trebui sa spui NU la locul de munca
Pentru ca vrei sa ii incurajezi pe altii sa iti respecte timpul tau
Se spune ca timpul inseamna bani si asta e perfect adevarat. De asemenea iti poti petrece timpul facand un lucru sau altul, nu pe amandoua. Modul in care iti distribui timpul va face diferenta in ceea ce vei obtine la sfarsit de zi, saptamana, an si de-a lungul carierei tale. Daca nu iti imparti timpul asa cum trebuie, nimeni nu o va face.
Cu cat vei spune de mai multe ori Da sarcinilor aditionale, cu atat mai multe vei primi. Trebuie sa alegi intre sarcinile si proiectele care merita timpul tau, sau te vei trezi cu multe sarcini pe capul tau.
Vrei sa iti consolidezi pozitia
Daca ai stat vreodata sa analizezi toate lucrurile care sunt parte din jobul tau, cu siguranta ai remarcat ceva: exista anumite puncte critice care nu pot fi ignorate. Ai fi mult mia inspirat sa te concentrezi asupra acelor lucruri decat sa pierzi timpul cu lucrurile marunte. Cu cat vei spune mai des NU, cu atat vei putea sa acorzi mai mult timp activitatilor care chiar conteaza.
Cu cat nu vrei sa faci alte lucruri care nu iti revin, cu atat vei clarifica celor din jur cum esti: o persoana puternica care stie exact ce vrea si care isi petrece orele de la munca facand ceva cu adevarat lucrativ in munca sa.
Cum sa spui NU
Daca ti se propunce ceva nou, priveste-l rational. Iti va imbunatati cariera? Va aduce rezultate mari companiei? Va trebui sa renunti la ceva ce aveai deja programat? Care sunt consecintele renuntarii la una dintre sarcinile tale pentru a rezolva taskul cel nou?
Raspunsul il vei afla raspunzand la intrebarile de mai sus.

Nu, nu este un cuvant urat. Reinvata arta de a-l folosi si elibereaza-te de haosul pe care il produci in fiecare zi spunand da.

‘Nu’, acel cuvant de doua litere este mereu dificil de pronuntat.
Doar atunci cand invatam sa-l spunem pe ‘nu’, ‘da’ inseamna ‘da’ si ‘nu‘ inseamna ‘nu’. A spune ‘da’ atunci cand ai prefera sa spui ‘nu’ iti poate aduce mult stres, ceea ce poate produce simptome cum ar fi durerile de cap, tensiunile in urmeri, si somnul agitat. Daca este problema altcuiva nu le permite sa ti-o transmita tie. Daca inveti sa spui ‘nu’ devii mai stapan pe situatie si-ti poti chiar imbunatati relatiile cu ceilalti.
Ne este greu sa spunem ‘nu’ pentru ca avem impresia ca este un gest nepoliticos si egoist. S-ar putea sa ne gandim ca nevoile altora sunt mai importante decat ale noastre sau ca a refuza favorurile marunte este un gest meschin.

Totusi, persoanele carora le vine greu sa spuna ‘nu’, confunda respingerea unei cereri cu respingerea persoanei care face cererea. De exemplu, daca cineva te invita sa luati masa impreuna atunci cand ai de lucru si te concentrezi, s-ar putea sa-ti doresti sa refuzi invitatia. Acest lucru nu inseamna ca ai ceva cu persoana aceea sau ca nu ai timp pentru ea, ci doar ca refuzi propunerea la momentul respectiv.
Fii sincer, calm si politicos. Te va ajuta sa tii situatia sub control si sa eviti o confruntare sau indepartarea celeilalte persoane. Vei descoperi ca oamenilor le convine mai mult sa primeasca un ‘nu’ sincer, mai degraba decat sa se confrunte cu o situatie incerta sau cu un refuz mai tarziu. Aceste lucruri pot duce la frustrari si resentimente de ambele parti, fapt ce poate dauna relatiilor.
Deci, cum facem sa spunem ‘nu’ si sa ne tinem de cuvant? Simplu. Repetand. Iata sase modalitati de a refuza pe cineva.
1. ‘Nu’-ul direct.
Cand cineva te roaga sa faci ceva ce nu doresti, spune ‘nu’. Fara scuze, scurt si la obiect. De exemplu, daca cineva te invita la masa intr-un moment nepotrivit, pur si simplu spune:
Nu, nu multumesc.
2. ‘Nu’-ul prin care reflectezi
In acest caz arati ca ai inteles mesajul si sentimentele aferente cererii si adaugi refuzul la sfarsit: Stiu ca vrei sa vorbim despre organizarea pranzului anual al departamentului, dar azi nu pot.
3. ‘Nu’-ul motivat
Aceasta tehnica implica sa dai un motiv serios pentru refuz fara sa permiti alte negocieri:
Nu pot sa iau pranzul cu tine astazi pentru ca am de terminat un raport pana maine.
4. ‘Nu’-ul de testare
Aceasta e o modalitate de a spune ‘nu’ unei solicitari specifice fara ca acesta sa fie raspunsul definitiv. Este doar un preludiu pentru negociere. Nu este o respingere a solicitarii, dar nu il folosi decat daca vrei intr-adevar sa raspunzi solicitarii: Nu pot lua masa cu tine astazi, dar as putea sa te-nsotesc saptamana viitoare.
5. ‘Nu’-ul intrebator
Aceasta e o modalitate de a afla detalii despre solicitare pentru a vedea daca te-ar interesa:
Nu pot lua masa cu tine azi, dar ai si altceva de discutat cu mine in afara de masa festiva de Craciun la birou?
6. Aceeasi placa
Aceasta tehnica poate fi folosita foarte des intr-o multime de situatii. Repeta acel simplu refuz de mai multe ori. Fara explicatii, pur si simplu repeta-l mereu. Aceasta tehnica este necesara in cazul solicitarilor deosebit de insistente:
Nu, nu pot lua masa cu tine.
Te rog, nu va dura mult.
Nu, nu pot lua masa cu tine.
Hai te rog, fac cinste.
Nu, nu pot lua masa cu tine.
Si asa mai departe.
A-ti exersa capacitatea de a spune ‘nu’, te ajuta sa ramai pe locul soferului si-ti ofera un mai bun control asupra timpului si vietii tale. Deci, treci in revista cele sase optiuni de mai sus si chiar daca ai impresia ca nu le vei retine, data viitoare cand vei dori sa spui un ‘da’ neconvingator, vei fi uimit sa constati cat de usor iti vine in minte ‘nu’-ul salvator.

Alte Subiecte

• Florin Piersic: “Pentru mine e un compliment că lumea crede că am fost fustangiu”
• YouTube lanseaza canalul Sports Hub
• Hermes Fashion Week- Primul eveniment de moda masculina din Romania
• Craciunul azi..Craciun in Antichitate..

Un “Fat Frumos” al filmului romanesc care si-a mentinut emploi-ul de june prim in ciuda trecerii anilor, in filme de capa si spada sau de aventuri contemporane.

Florin Piersic este un actor roman de teatru si film, care a ramas celebru gratie rolurilor din Harap Alb si Margelatu. A jucat drama, comedie, tragedie, figuri istorice si haiduci pe marele ecran si pe scena Teatrului National din Bucuresti.

Nascut pe 27 ianuarie 1936, la Cluj, Piersic este la a treia casatorie si are doi fii din cele anterioare. Cel mai mare, Florin Jr, este si el actor si regizor. Recent, Florin Piersic a dezvaluit ca are si o fata adoptiva.

Florin Piersic a fost si a ramas omul-spectacol. Raspunde la orice intrebare cu o sinceritate dezarmanta, nu-si alege vorbele si nu se ascunde in spatele lor.

La inceputul lui 2009, un cotidian central a dezvaluit ca Florin Piersic si tatal sau ar fi colaborat cu fosta Securitate, actorul a dezmintit cu fermitate aceste acuzatii.

Studii:

In 1957, a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti.

Activitate Profesionala:

Florin Piersic a debutat pe scena Teatrului National din Bucuresti la doi ani dupa absolvire, el obtinand rolul titular in Discipolul diavolului. Prestatiile sale din Tragedia optimista, Oameni si soareci sau Orfeu in Infern au reusit sa starneasca admiratie si ropote de aplauze.

Intr-o cariera de peste 50 de ani, Florin Piersic a aparut in peste 40 de lungmetraje printre care se numara: Aproape de soare, Neamul Soimarestilor, Rascoala, Mihai Viteazul, Fratii Jderi, Cuibul salamandrelor, Rug si flacara, Trandafirul galben si Fix Alert.

Viata personala

Florin Piersic a avut o viata personala tumultoasa, fiind cuplat cu multe dintre partenerele sale de scena. Se afla la a treia casatorie si are doi baieti.

Prima sotie, actrita Tatiana Iekel, si-a cunoscut-o in anii 60 si impreuna au un fiu, pe Florin Jr.. A doua nevasta a fost tot o actrita, Anna Szeles, alaturi de care a devenit tata pentru a doua oara, fiul lor se cheama Daniel. Au divortat in 1985, iar Anna Széles s-a mutat in Ungaria, luandu-l cu ea si pe fiul lor.

In 1993, dupa o relatie de 7 ani, Florin Piersic s-a casatorit cu Anna Torkiev, de asemenea originara din Cluj.

Copilul secret

In 2008, Florin Piersic a recunoscut ca mai are o fata, infiata si tinuta la secret. Aflat la Baia Mare, artistul a povestit emotionat cum a ajuns sa fie tatal acelei fetite.

“Trebuie sa va marturisesc un lucru important. E bomba serii. Nu am mai spus-o la nimeni, numai fosta mea sotie stie, Ana Szelesz. Copiii mei nu stiu si nici actuala mea nevasta. Faceam filmarile la pelicula “Pintea”. Eram pe Iza intr-un sat pe care il cunosc foarte bine. In fiecare zi am observat ca la mine la filmare venea o fetita. Marioara o chema. Am vazut-o azi, am vazut-o maine si i-am spus si nevesti-mii.

Ana Szelesz stia ca visul meu a fost de a avea o fetita, ca sunt foarte atasat de fete, asa ca o indrageam pe asta mica foarte tare. Imi era atat de drag de ea, incat veneam si eu la filmari si ajungeam si ma uitam daca este acolo si abia atunci incepeam munca. Dar intr-o zi m-am dus la ea si i-am spus: “Asculta, papusa mica. Cum te cheama? Marioara. Si mai cum? Deac. Esti romanca? Da! Si cati ani ai? 9. Extraordinar, am zis. Si de ce te uiti asa lung la mine? Pentru ca va iubesc foarte tare. De ce? Nu stiu, dar va iubesc mult. Si parintii tai?….Eu nu am parinti”.

Piersic a povestit ca fetita si-a pierdut ambii parinti si era crescuta de o matusa.

“Gandul meu era la sora mea care se inecase, asa ca am vorbit cu femeia, i-am spus ca vreau sa o infiez pe Marioara, iar prim-secretarul judetului Maramures, Gheorghe Blaj, m-a ajutat si copila a primit numele Marioara Deac Piersic. Am dat-o la scoala si in fiecare luna i-am trimis salariul meu de la teatru.

Intr-o buna zi a venit la mine si m-a rugat sa o ascult. “Sunt acuma mare si m-ati ajutat cum nimeni nu a facut-o, dar vreau sa va rog ceva. M-am indragostit de baiatul asta si vreau sa ma casatoresc. Am fost de acord si i-am mers de nas”, a explicat Piersic. Fiica sa adoptiva este acum casatorita, are doi copii si traieste intr-un oras din sudul tarii.

Politica

In repetate randuri numele lui Florin Piersic a aparut in presa ca potential candidat la alegeri din partea unui partid sau a altuia. In septembtie 2007 se vorbea despre candidatura Margelatului din partea PRM pe listele la europarlamentare.

Piersic a refuzat insa oferta PRM de a candida la P.E. si spune ca s-a saturat de cei care isi fac reclama pe carca lui.

“Eu nu ma fac politician, ca astia sunt niste labagii, asa sa scrii, daca vrei sa fii prietenul meu. Nu am negociat nimic cu nimeni, dar acum inteleg de ce m-au tot cautat Vadim si Funar in ultimele zile, mi-au lasat si mesaje. N-am avut timp sa le raspund, ca sunt ocupat cu repetitiile la “Doi straini in noapte”, dar clar nu intru in politica…! Eu nu stiu nici cum ma cheama pe mine, uneori, darmite sa ma pricep la Parlamentul European. Nu ma pot convinge, nu am vocatie si in plus, ma pis pe ei de bani, nu ma atrag, n-au decat sa ma f…a la gura sobei, vorba-aia. As accepta, poate, sa fiu presedintele Romaniei, dar nu europarlamentar. Ce sa fac, sa ma duc sa fac laba la Strasbourg? Nu sunt eu genul, eu fac parte din Partidul Actorilor si incerc sa fac politica teatrului, a filmului, nu m-au convins nici pesedistii, nici taranistii, nici liberalii, nu o sa ma convinga nici peremistii! Mi-e simpatic Vadim, dar nu am chef!”, spunea Piersic pentru Cancan.

Apoi, in octombrie 2008, s-a zvonit ca Piersic ar fi curtat pe PSD pentru un potential fotoliu de parlamentar obtinut la scrutinul uninominal.

Din nou, actorul a precizat ca nu va accepta nicio oferta de a candida in Parlament.

“Eu sunt prea batran ca sa imi lipesc fundul patru ani pe un fotoliu in Parlament si sa cuvantez, eventual, o data pe an cine stie ce prostii… Nu m-a ofertat nimeni, nici Nastase, nici altcineva, daca au de gand sa o faca de aici incolo le spun clar ca nu ma bag. Eu abia am timp pentru proiectele mele teatrale, darmite sa ma bag si in ceva ce nu stiu, anume politica”.

Venind vorba, insa, de fostul sau partener de film, cascadorul Szoby Czech, care candideaza pe listele PD-L, Piersic spune: “Eu ii urez succes, e treaba lui daca se face politician, dar, daca ma gandesc ca eu sunt Margelatu si el Buza-de-iepure, mama-mama ce tandem am putea face noi doi in Parlament si sa ii batem pe toti de acolo, ca merita…”

Despre viata si femei

„De singuratate am fugit toata viata. Mi-a fost teama de ea. Dar asta nu inseamna ca n-am avut si momente cand am dorit sa raman doar cu mine. Au fost chiar multe, dar… scurte”.

„Mie femeile mi-au fost intotdeauna dragi si chiar mi-a venit sa rad cand am citit intr-o publicatie ca eu, care am aproape 70 de ani, cand am facut telenovela asta i-am facut curte fetei mele din film. Eu eram dragut si incercam sa stabilesc o relatie tata-fiica. In general, imi place ca o femeie sa aiba sarm, sa aiba ceva, sa fie isteata si sa simt ca ma iubeste pe mine, nu pe actorul Florin Piersic”.

„Mi-au iesit in cale multe femei frumoase si mai toate imi placeau. Plecam mult de-acasa pentru filmari, repetitii, turnee, ma indragosteam cand de una, cand de alta, starneam intrigi si gelozii, dar niciodata n-am vrut sa fac pe cineva sa sufere”.

Despre cele trei sotii

„Primele doua sotii ale mele au fost si ele actrite. De Tatiana Jekel m-am despartit pentru ca n-a mai mers, pur si simplu – eram foarte tanar si buimacit de succes, iar Aniko (Ana Szeles n.r.) a plecat la Budapesta, pentru ca a crezut ca o sa faca o cariera uriasa acolo. Am ramas cu amandoua in relatii foarte bune, ne vizitam.

Aniko imi povesteste ca si acum, cand se duce in piata la Budapesta, o intreaba babele unguroaice emigrate din Romania ce mai face frumosul ala de barbat al ei, Florin Piersic. Faceam un cuplu frumos si foarte invidiat in epoca, dar ne-am despartit de aproape 20 de ani.

Din fericire, acum, la varsta intelepciunii, am norocul sa reziste langa mine o femeie cu totul speciala: ce-a de-a treia sotie a mea, Ani Piersic. E tot unguroaica, din Cluj, contabila de meserie, dar cu suflet bogat si risipitor, nu tine socoteala vorbelor calde si bune, nu-si dramuieste gesturile marunte si dragi, nici atasamentul sau fidelitatea.

Afectiunea pe care ne-o purtam unul altuia si ne-o exprimam chiar si in cele mai marunte ocazii este importanta pentru amandoi, dar mai ales pentru mine, pentru ca ma intareste in fata incercarilor, in vremurile mai putin dulci. Si acum sunt mai tot timpul plecat de acasa, dar stiu ca Ani ma asteapta si e rabdatoare.Ce sa fac, meseria asta n-o poti face stand la birou, in fotoliu de director. Si, pe urma, trebuie sa castig ceva bani ca sa traiesc. Dar imi iubesc nevasta, ea stie asta, si atunci lucrurile se simplifica mult, chiar daca nu suntem tot timpul, zi de zi, impreuna” – interviu Formula AS, 2006.

Filmografie

•    Eminescu versus Eminem (2005)

•    Lacrimi de iubire (Serial TV) (2005)

•    Fix alert (2004)

•    In fiecare zi mi-e dor de tine (1987)

•    Totul se plateste (1986)

•    Colierul de turcoaze (1985)

•    Racolarea (1985)

•    Masca de argint (1984)

•    Ramasagul (1984)

•    O lebada iarna (1983)

•    Galax, omul papusa (1983)

•    Misterele Bucurestilor (1983)

•    O lebada iarna (1983)

•    Trandafirul galben (1982)

•    Drumul oaselor (1980)

•    Reteaua S (1980)

•    Ultima frontiera a mortii (1979)

•    Rug si flacara (1979)

•    Eu, tu si Ovidiu (1977)

•    Razboiul de Independenta (1977)

•    Regasire (1977)

•    Pintea (1976)  

•    Cuibul salamandrelor (1976))

•    Instanta amina pronuntarea (1976)

•    Roscovanul (1976)

•    Tufa de Venetia (1976)

•    Elixirul tineretii (1975)

•    Comoara din Carpati (1975)

•    Stefan cel Mare – Vaslui 1475 (1974)

•    Agentul straniu (1974)

•    Fratii Jderi (1974)

•    Un August in flacari (1974)

•    Aventuri la Marea Neagra (1972)

•    Parasutistii (1972)

•    Saptamina nebunilor (1971)

•    Zestrea Domnitei Ralu (1971)

•    Haiducii lui Saptecai (1970)

•    Mihai Viteazul (1970)

•    Kampf um Rom II – Der Verrat (1969)

•    Batalia pentru Roma (1968)

•    Columna (1968)

•    Frumoasele vacante (1967)

•    Sapte baieti si-o strengarita (1966)

•    Tunelul (1966)

•    De-as fi… Harap-Alb (1965)

•    Rascoala (1965)

•    Neamul Soimarestilor (1964)

•    Pasi spre luna (1963)

•     Celebrul 702 (1961)

•    S-a furat o bomba (1961)

•    Drum nou / Lada cu zestre (1961)

•    Aproape de soare (1960)

•    Flacaul si focul (1960)

•    O poveste obisnuita… o poveste ca in basme (1959)

•    Ciulinii Baraganului (1957)

Cuceritor prin definitie, sensibil, limbut si hatru clujean, cu haz dar si patos depanand amintiri si vorbind despre parinti, un Varsator in permanenta “chimie” cu publicul, recitand unic, ardeleanul atipic Florin Piersic stie sa rada si sa planga, fascinand deopotriva sexul slab, dar si pe cel tare, facandu-ne si pe noi sa simtim zambetul lacrimii ACTORULUI, vesnic tanar ca SPIRIT… Unul de aleasa clasa, despre care Radu Beligan spunea ca “miroase a om”. Lui Florin Piersic, omul pe care nu-l poti decat tutui, atunci cand il vedem  pe micile ecrane, ori cand traim emotia alaturi de jocul sau actoricesc nu-i spunem  maestre, ci pur si simplu prietene.

Alte Subiecte

• Radu Vasile este bonav de cancer
• Invitatie la Lectura: Ce i-a spus Einstein barbierului sau. Explicatii la curiozitati amuzante
• Decoreaza-ti casa pentru spiritul Sarbatorilor de iarna
• 25 milioane $ daune pentru că a bătut un paparazzo

De la inceputul anului, cele mai multe disponibilizari au avut loc in judetele Vaslui si Mehedinti, unde rata somajului a depasit 11% in iulie, cu peste patru procente fata de media nationala. Comparativ cu iunie, rata somajului din Vaslui a inregistrat o scadere usoara, de la 12,1% la 11,2% in iulie, in vreme ce in Mehedinti somajul a crescut cu 0,6% in iulie.

“Daca ar fi sa aleg acum un loc de munca, as cerceta putin inainte istoria economica din ultimii ani a orasului catre care as vrea sa ma indrept. Eu nu m-as muta, de exemplu, in Vaslui, unde am avut constant cea mai mare rata a somajului din Romania in ultimii ani, ceea ce inseamna ca orasul nu a fost luat in seama pentru niciun fel de investitie, romaneasca sau straina. Nu mi-as cladi sperante prea mari in privinta viitorului nici intr-un oras din judetul Mehedinti, al doilea ca rata a somajului din Romania, sau in orasele din sudul tarii. De exemplu, in Teleorman”, afirma Florin Ochiana, HR operations manager la firma de recrutare Lugera & Makler.

Reducerile de personal operate de la inceputul anului in sectorul privat au crescut rata somajului la 6,3% in iulie, maximul ultimilor ani, dupa ce, in iunie, rata somajului a atins pragul de 6%.

Astfel, numarul total al somerilor a depasit 572.000 de persoane la sfarsitul lui iulie, potrivit datelor inregistrate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).In septembrie 2008, cand efectele crizei financiare globale au inceput sa se resimta si pe piata locala, existau aproape 350.000 de someri la nivel national, iar rata somajului se situa la aproximativ 4%.

Topul somajului este completat de judetele Alba (10,4%), Dolj (9,8%), Teleorman (9,7%), Galati (9,5%), Hunedoara (9,2%), Covasna si Ialomita (cate 9,1%) si Gorj (8,9%).

De cealalta parte, cele mai mici rate ale somajului consemnate in iulie au fost Ilfov (1,7%), Bucuresti (1,8%), Timis (3,7%), Constanta (4,0%) si Bihor (4,5%).Nici orasele cu un numar mic de locuitori nu ar trebui sa fie luate in seama de romanii fara loc de munca.

“In primul rand, in contextul de criza actual, i-as sfatui pe candidatii interesati in accesarea unui job sa evite orasele mici. Orasele mici din zona Moldovei care ar trebui evitate de candidati sunt Vaslui, Roman, Botosani, Adjud, Tecuci si Marasesti. De asemenea, si in orase precum Focsani, Galati, Braila este destul de greu de accesat un job. La nivel national, printre orasele de evitat se numara Craiova, Targu Jiu, Targu Mures, Alba Iulia, Resita, Tulcea, Baia Mare, Targoviste sau Slatina”, spune Catrinel Meicu, HR consultant in cadrul firmei de recrutare Von Consulting, pe zona Moldovei.

Ea mentioneaza ca problema oraselor mici din Modova este ca investitorii fie sunt atrasi de orase mai mari precum Iasi, Bacau si forta de munca implicit migreaza spre aceste zone, fie firmele care au deschis sedii in orasele mai mici din zona au decis sa se mute spre piete mai dinamice, din cauza crizei.

Pe langa ocolirea oraselor mici, cu o rata ridicata de somaj sau a celor care nu au atras investitii in timp, candidatii ar trebui sa evite sa se angajeze in orasele si judetele cu un nivel salarial scazut.

Cei mai prost platiti angajati din economie sunt in judetele Harghita, Maramures, Neamt, Botosani si Covasna, arata datele Institutului National de Statistica. Astfel, in luna mai, salariul mediu net din Maramures s-a ridicat la 963 de lei (231 euro), in Harghita – 976 lei (234 euro), Neamt – 1.021 lei (245 euro), Botosani – 1.028 lei (246 euro) , Covasna – 1.031 lei (247 euro).

De asemenea, locuitorii din Giurgiu si Olt au primit mai putin bani in mai decat in aceeasi luna a anului trecut. Salariul mediu net din Giurgiu s-a cifrat la 1.172 de lei (281 euro) in mai 2009, in scadere fata de salariul mediu net din luna mai 2008 – 1.185 de lei, in vreme ce in Olt, salariul mediu net din mai 2009 a fost de 1.181 de lei (283 euro), comparativ cu 1.218 lei in aceeasi luna a anului trecut.

Salariul mediu net la nivel national s-a ridicat la 1.356 de lei (325 euro) in luna mai. In 36 de judete din Romania, angajatii au castigat la sfarsitul lunii mai mai putin decat salariul mediu net inregistrat la nivel national.

“Scaderea salariilor din anumite zone si companii poate fi perceputa si pozitiv: exista interes din partea investitorilor sa-si pastreze afacerea, dar trebuie sa micsoreze costurile. Asta poate sa insemne ca exista inca premisele pentru imbunatatirea lucrurilor, atunci cand contextul economic se va redresa”, subliniaza Gina Dobric, general manager la firma de recrutare UP! Unlimited Potential, fosta Human Capital Solutions (HCS).Specialistii in resurse umane cred ca marile orase din tara, Bucuresti, Sibiu, Cluj, Timisoara, Brasov sau Iasi, prezinta, in continuare, cele mai bune variante pentru candidatii aflati in cautarea unui loc de munca.

“Nu cred ca trebuie ocolite orasele mari nici in acest an, cu cat sunt mai multe companii exista mai multe sanse pentru o persoana sa isi gaseasca un loc de munca”, spune Alina Popescu, manager Reward Information Service in cadrul Hay Group Romania.

Nivelul ridicat al salariilor, precum si investitiile semnificative derulate in aceste locatii in ultimii ani sunt cateva din cele mai importante argumente pentru care marile orase raman atractive pe piata locurilor de munca.

“Orasele mari ofera cele mai multe oportunitati. Orase precum Bucurestiul, Clujul sau Timisoara nu depind de un singur combinat care, daca inchide o sectie, trimite in somaj o mare parte din populatia locala. Orasele mari ofera oportunitati mai multe datorita nevoilor mai diverse ale cetatenilor sai, dar si datorita atractivitatii lor pentru investitori”, mentioneaza Gina Dobric, general manager la firma de recrutare UP! Unlimited Potential.

Salariul mediu net din Bucuresti s-a ridicat in mai la 1.818 lei (436 euro), cu peste 400 de lei mai mult decat in Cluj. De asemenea, salariul mediu net din Timis a fost de 1.329 lei (319 euro), Brasov – 1.212 lei (291 euro), Sibiu – 1.528 lei (366 euro), Iasi – 1.315 lei (315 euro).

Potrivit eJobs, cel mai mare site de recrutare de pe piata locala, cu peste 1,6 milioane de clienti unici in luna iunie, Bucurestiul ofera in prezent cele mai multe locuri de munca, peste 1.800, urmat de Cluj-Napoca – 322, Timis – 283, Brasov – 265 si Iasi – 243.

Principalul argument in favoarea Bucurestiului, ca destinatie aflata in topul preferintelor candidatilor, ramane nivelul salarial ridicat, care depaseste cu cel putin 15% salariile din provincie.

O mare parte din oamenii de afaceri din Romania considera ca “prin Bucuresti trece jumatate din economie”, datorita rolului financiar strategic pe care il are la nivel national. Avantajele Bucurestiului fata de restul oraselor tarii se regasesc in castigurile lunare ale angajatilor, precum si in rata mica a somajului, printre cele mai reduse la nivel national.

Totusi, salariile locuitorilor Capitalei au primit o lovitura puternica din partea crizei, de la inceputul acestui an. Castigul salarial mediu net a fost de 1.818 lei (436 euro) in mai, ultima luna in care salariul mediu net al bucurestenilor s-a plasat sub aceasta valoarea a fost noiembrie 2008, cu 1.803 lei.

Pe urmatoarele locuri in topul celor mai mari salarii la nivel national se afla Ilfov – 1.588 lei (381 euro), Sibiu – 1.528 lei (366 euro), Cluj – 1.416 lei (340 euro) si Satu-Mare – 1.409 lei (338 euro).Ce ar trebui sa faca angajatii care lucreaza intr-un oras supus la restructurari masive in ultima perioada? Este recomandat sa ramana la actualul loc de munca sau ar trebui sa incerce o schimbare de job?

“Este recomandat ca orice angajat care vrea sa supravietuiasca sau sa evolueze profesional sa gaseasca o modalitate sa faca acest lucru, iar asta incepe, in primul rand, cu flexibilitatea. In contexul global in care traim nu doar corporatiile se muta cu usurinta, ci si angajatii”, afirma Dobric.

Marii angajatori din economie, cum ar fi Petrom sau Mittal Steel Galati, au concediat peste 8.000 de persoane de la inceputul anului.

Cele mai multe disponibilizari le-a facut Petrom, care a redus numarul de angajati cu circa 4.200 in primele sase luni ale anului, arata datele companiei trimise la Bursa de Valori Bucuresti.

Si combinatul siderurgic Mittal Steel Galati a scazut numarul de salariati, 3.000 de angajati fiind nevoiti sa plece din companie, fie prin programe de plecari voluntare, fie in urma inchiderii uzinei galatene.

“Conform sondajelor din lumea intreaga, mai mult de jumatate din angajatii actuali din tari precum SUA sau Anglia doresc sa isi schimbe locul de munca, in ciuda contextului nefavorabil. Un specialist va fi intotdeauna la mare cautare, cu sau fara criza economica”, mai spune Florin Ochiana, de la Lugera & Makler.

Alte Subiecte

• Scumpi rău sunt parlamentarii români !!!
• 50 Cent își arată banii pe internet
• Botezatu în impas de materiale pentru chiloţei şi haine
• Ieşirea din criză conform lui Dinu Patriciu